Victor Brauner1. (Text publicat în 1966)
Specific este felul, în care în lucrările lui Brauner din această perioadă figurile par a se metamorfoza sub ochii noştri. Potrivit convingerii artistului că “imperfectul nu e decât forma adevărată a perfectului”, unele părţi ale trupului uman capătă forme grafice pur abstracte, devenind simple volute, sau trec cu uşurinţă spre regnul vegetal, devenind de pildă imaginea “prietenului arborescent”. (Vezi unele desene din 1930, publicate în revista “Unu” ca “Oh, la main qui était mon ombre” -nr.21 sau “Totuşi primăvara” -nr. 23.) Alteori ele par că fac aluzie la hotarele labile dintre regnul uman şi cel animal sub o formă apropiată de a fabulei, unul dintre tablouri, intitulându-se semnificativ “Comme les animaux” (1931). Sunt prezente şi reificări ale fiinţei umane, simbioze cu diverse obiecte. Intr-un desen în tuş, o femeie împrumută fotoliului ceva din carnalitatea şi eleganţa gestului ei. Alteori personajul feminin capătă rotile sau devine un fel de vehicul-bicicletă, ca într-o ilustraţie a volumului lui Gellu Naum “Libertatea de a dormi pe o frunte” sau în tabloul “Adrianopol”. Asemenea metamorfoze devin tot mai înfricoşătoare, ca de pildă în cele două variante ale personajului “Kabyline” (1933), conglomerat de elemente de mecanisme, având o mască de gaz în loc de figură -într-un caz, sau constituit dintr-o materie vâscoasă -în alt caz. Pentruca în 1939 să închipuie fantastica masă-lup din tabloul ”Spaţiu psihologic”, un fel de comentariu cu multiple sensuri a expresiei “foame de lup”.
Imaginile sunt dominate de cele două coordonate esenţiale ale suprarealismului: dorinţa erotică şi angoasa morţii, senzualitatea exacerbată şi spaima abisală. Dialectica îmbinării lor apare sugestivă în lucrări în tuş din anii 1933-197, figurile albe decupându-se pe fondul negru, catifelat, pe care apar inscripţii ca „L’eau rêve”, „Nuit-Jour-Espace”, „Volonté du corbeau”.
Viziunile apocaliptice sunt frecvente în picturile din această perioadă. Multe din ele vorbesc despre atmosfera apăsătoare creată de extinderea fascismului şi apropierea războiului. Pe unul dintre tablouri apare o lungă inscripţie în franceză combinată cu un fel de scriere pictografică, ca un rebus, şi din care se pot spicui asemenea exclamaţii: “…Car chaque atome de ma pensée et chaque molecule…mort…très malades…et cette grande degringolade…je vous dis mon cerveau est mitrailleuse detruit tout ce que ma pensée touche”. Imaginea redă, într-o atmosferă de incendiu, un grup de oameni asistând înspăimântaţi pe marginea prăpastiei la carnagiul săvârşit de un monstru. Semnele cabalistice caracteristice lucrărilor perioadei sunt prezente şi aci. Asemenea viziuni apocaliptice justifică opinia lui André Breton (consemnată în 1946), care vedea în ele opere prevestitoare ale războiului, mărturii importante ale epocii 2.
Parerea cititorului!
Pentru a primi raspuns la comentariile trimise, specificati si adresa de
e-mail in cadrul mesajului.